În ultimii ani, creditarea populației din România a trecut printr-un adevărat montagne russe, iar dobânzile mari au fost unul dintre factorii principali care au dat tonul. În 2025, cu BNR menținând dobânda cheie la 6,5%, împrumuturile nu mai sunt la fel de simplu de luat ca odinioară. Dar cum a schimbat asta felul în care românii se raportează la finanțe personale și economii? Hai să explorăm povestea, cu un ton relaxat, ca să vedem ce s-a întâmplat cu creditarea pe fondul costului banilor ridicat.
Inflația și trendurile economice au avut un cuvânt greu de spus, iar sectorul bancar s-a adaptat cum a putut. De la rata ROBOR la IRCC, toate aceste cifre influențează cât de ușor sau greu e să iei un credit azi. Să aruncăm o privire la ce s-a schimbat și ce înseamnă asta pentru omul de rând.
De ce au crescut dobânzile și cum a reacționat creditarea?
Totul a pornit de la inflație. Când prețurile au început să urce vertiginos în 2022-2023, BNR a tras de manete prin politica monetară și a ridicat dobânzile ca să pună frână. În raportul BNR din 2024, banca a explicat că controlul inflației e prioritatea, iar dobânzile mari au fost prețul plătit pentru stabilitate. Drept urmare, costul banilor a urcat, iar creditarea a simțit șocul.
Împrumuturile au devenit mai scumpe – rata ROBOR a sărit la 6,2%, iar IRCC a ajuns la 5,7% în 2025 (date BNR). Băncile au răspuns rapid: condițiile pentru credite s-au înăsprit, iar creditarea populației a încetinit. Conform statisticilor, volumul împrumuturilor noi a scăzut cu 8% în 2024 față de 2022, semn că românii s-au gândit de două ori înainte să semneze.
Cum au resimțit băncile schimbarea?
Sectorul bancar a fost prins la mijloc. Pe de o parte, dobânzile mari le-au adus profituri mai mari din credite. Pe de altă parte, cererea pentru împrumuturi a scăzut, iar riscul de neplată a crescut. Lichiditatea a fost ținută sub control de BNR prin măsuri BNR, ca să nu apară o explozie de credite neperformante. Efectele? Mai puțini bani dați, dar mai bine verificați.
Ce s-a întâmplat cu împrumuturile populației?
Creditarea nu s-a oprit, dar s-a transformat. Împrumuturile ipotecare, care erau la mare căutare în anii cu dobânzi mici, au luat o pauză. În 2025, un credit de 200.000 de lei pe 25 de ani înseamnă o rată de 1.800 de lei lunar, față de 1.200 de lei în 2020 (calcule ING). Consumul a fost afectat – oamenii au început să prioritizeze economiile în loc să se arunce la credite de nevoi personale.
Finanțele personale au intrat și ele în ecuație. Românii au devenit mai prudenți, iar băncile au cerut garanții mai solide. Previziunile economice zic că creditarea va rămâne la un nivel moderat, cu accent pe stabilitate, nu pe creștere rapidă.
Creditele de consum vs. ipotecare
Creditele de consum au scăzut cel mai mult – dobânzile mari le-au făcut mai puțin atractive. În schimb, împrumuturile ipotecare au rezistat ceva mai bine, dar cu volume mai mici. Raportul BNR din 2024 arată că ponderea creditelor ipotecare a rămas la 60% din total, dar cererea nouă s-a redus cu 10%. Trendurile sugerează o preferință pentru refinanțare, nu pentru împrumuturi proaspete.
Cum au influențat dobânzile economiile?
Când costul banilor crește, te-ai aștepta ca economiile să fie mai tentante, nu? Ei bine, nu chiar. Dobânzile la depozite au urcat la 5-6% (date Raiffeisen, 2025), dar nu suficient cât să țină pasul cu inflația de 4,95%. Românii au economisit mai mult, dar nu neapărat din entuziasm – ci din nevoia de stabilitate.
Consumul a scăzut, iar banii au mers mai degrabă în conturi decât în investiții riscante. Efectele inflaționiste au făcut ca economiile să fie un refugiu, dar nu o soluție de îmbogățire. Piața monetară a rămas echilibrată, fără fluctuații mari.
O schimbare de mentalitate
Finanțele personale s-au ajustat la realitate. Oamenii au început să pună deoparte, dar cu ochii pe prețuri. BNR a încurajat asta prin ajustare monetară, dar investițiile au rămas pe plan secund – prea puțini au curaj să riște când dobânzile mari apasă.
Ce rol a jucat BNR în toată povestea?
BNR a fost ca un dirijor – a dat tonul prin politica monetară. Măsurile BNR au fost clare: dobânzile mari pentru a ține inflația sub control, chiar dacă asta a încetinit creditarea. Raportul BNR subliniază că lichiditatea a fost strânsă ca să evite o supraîncălzire a economiei, iar indicatori economici precum rata ROBOR și IRCC au fost barometrul.
Previziunile economice zic că BNR ar putea relaxa dobânzile spre finalul lui 2025, dar doar dacă inflația scade sub 4%. Până atunci, controlul inflației rămâne prioritatea, iar creditarea merge pe un drum mai cuminte.
Băncile și riscul
Băncile au devenit mai selective – riscul de neplată a crescut odată cu dobânzile mari. Raportul BNR arată că creditele neperformante au urcat la 3,8% în 2024, dar măsurile BNR au ținut situația sub control. Sectorul bancar s-a concentrat pe clienți cu venituri stabile, reducând expunerea la împrumuturi nesigure.
Cum se adaptează românii?
Finanțele personale au intrat în modul defensiv. Consumul s-a domolit – mai puțini români iau credite pentru vacanțe sau mașini. Economiile au devenit mai importante, iar investițiile sunt privite cu scepticism. Trendurile arată o creștere a refinanțărilor – oamenii vor rate mai mici, nu împrumuturi noi.
Unii s-au orientat spre finanțe alternative – credite de la IFN-uri sau economii în valută. Stabilitatea e cuvântul de ordine, iar BNR a dat tonul pentru o atitudine mai prudentă.
Ce spun cifrele?
Raportul BNR zice că stocul total de credite pentru populație a crescut cu doar 2% în 2024, față de 10% în 2021. Dobânzile mari au temperat pofta de împrumuturi, iar consumul a scăzut cu 3% – semn că românii strâng cureaua.
FAQ: Întrebări frecvente despre creditarea pe fondul dobânzilor mari
1. De ce a încetinit creditarea în 2025?
Dobânzile mari au crescut costul banilor, iar BNR a strâns lichiditatea ca să țină inflația sub control.
2. Cum mă afectează dacă am un credit?
Ratele tale sunt mai mari din cauza ratei ROBOR și IRCC, dar stabilitatea evită creșteri bruște.
3. E bine să iau un împrumut acum?
Depinde de nevoie, dar dobânzile mari fac creditele scumpe – gândește-te bine la risc.
4. Ce se întâmplă cu economiile mele?
Economiile cresc lent la bănci, dar sunt un refugiu sigur față de efectele inflaționiste.
5. Când vor scădea dobânzile?
Previziunile economice zic că posibil în 2025, dacă inflația scade sub 4%, dar BNR decide.
