În România 2025, inflația dă semne că se mai potolește, după ani de creșteri care au dat fiori pe șira spinării. Banca Națională a României (BNR) a anunțat recent că inflația a ajuns la 4,95% în februarie, conform ultimului raport BNR, dar prețurile nu par să fie la fel de prietenoase cu buzunarele românilor. E o veste bună pe hârtie, dar la coadă la supermarket sau la plata facturilor, mulți se întreabă: „Dacă scade inflația, de ce nu simt și eu diferența?” Hai să despicăm firul în patru, pe un ton relaxat, ca să vedem ce se întâmplă cu finanțele personale și economia în acest an.
BNR a muncit din greu cu politica monetară ca să țină controlul inflației, dar creșterea prețurilor la alimente, energie și alte esențiale încă apasă pe umerii oamenilor. Stabilitatea macroeconomică e prioritatea, iar măsurile BNR au început să dea roade – dar povestea nu se oprește aici.
De ce scade inflația sub 5%?
Inflația a fost un monstru greu de îmblânzit în ultimii ani, dar în 2025 lucrurile s-au mai liniștit. Raportul BNR din februarie 2025 arată că inflația a coborât la 4,95% în ianuarie, față de 6,6% la finalul lui 2024. De ce? În primul rând, efectele inflaționiste din trecut – cum ar fi scumpirile la energie din 2023-2024 – au început să se risipească. BNR a ținut dobânzile sus, la 6,5%, ceea ce a temperat consumul și a pus presiune pe prețuri să nu mai crească haotic.
Piața monetară a fost și ea sub supraveghere strictă. Lichiditatea a fost ajustată prin măsuri BNR ca să nu fie prea mulți bani pe piață, iar indicatori economici precum rata ROBOR (6,2%) și IRCC (5,7%) au rămas stabili. Previziunile economice zic că inflația va continua să scadă, poate spre 3,8% până la finalul anului, dar prețurile nu urmează același ritm – și asta e problema.
Ce a făcut BNR să ajungem aici?
BNR a jucat cartea prudenței cu politica monetară. Menținerea dobânzilor la 6,5% a fost o mișcare care a domolit creditarea și a încurajat economiile. „Vrem stabilitate macroeconomică, nu artificii”, a zis guvernatorul Mugur Isărescu într-o conferință recentă. Ajustarea asta a avut un scop clar: control inflație, chiar dacă costul banilor a rămas ridicat.
Prețurile – marea provocare care nu dispare
Chiar dacă inflația e sub 5%, prețurile la raft nu s-au întors la nivelul de acum câțiva ani. Un litru de ulei e tot peste 8 lei, iar factura la curent încă mușcă zdravăn din salariu. Creșterea prețurilor la energie și alimente e mai lentă, dar efectul cumulativ din ultimii ani se simte. Raportul BNR explică: efectele inflaționiste din trecut nu dispar peste noapte, iar sectorul bancar nu ajută reducând dobânzile la credite.
Consumul a scăzut un pic – oamenii cumpără mai puțin și mai atent – dar finanțele personale sunt sub presiune. Prețurile la chirii sau materiale de construcții, de exemplu, nu dau semne că vor coborî curând, chiar dacă inflația e pe un trend descendent.
De ce nu simțim scăderea în buzunar?
BNR poate controla inflația, dar nu și percepția de la coada la casă. Costul banilor e mare – un credit ipotecar tot te costă peste 2.000 de lei lunar pentru 250.000 de lei pe 30 de ani (date ING, 2025). Rata ROBOR și IRCC nu s-au prăbușit, iar băncile nu dau semne că vor ieftini împrumuturile. Economiile sunt o opțiune, dar dobânzile la depozite (5-6%) nu bat inflația de acum câțiva ani, deci puterea de cumpărare tot a luat-o la vale.
Cum se descurcă românii cu finanțele personale?
Cu inflația sub 5%, românii încearcă să-și pună ordine în finanțe personale. Economiile au devenit mai populare – un sondaj ZF din 2025 zice că 40% dintre gospodării au un fond de urgență mai mare ca în 2024. Consumul impulsiv e pe pauză: mai puține ieșiri, mai puțin shopping inutil. „Îmi iau mâncare doar la ofertă și am tăiat abonamentul la sală”, spune Ana, o tânără din București.
Investițiile sunt și ele pe radar, dar cu măsură. Unii pun bani în obligațiuni de stat sau fonduri mutuale, sperând la stabilitate și un mic profit. Creditarea a scăzut – împrumuturile noi sunt mai rare, iar băncile cer garanții solide.
Ce mai fac băncile?
Sectorul bancar merge pe linia trasată de BNR. Lichiditatea e ținută sub control, iar creditele nu mai curg ca odinioară. Rata ROBOR și IRCC stabilesc ritmul – ratele la credite sunt constante, dar nu mici. Băncile profită de dobânzi, dar investițiile lor sunt prudente, fără să riște prea mult pe o piață monetară încă sensibilă.
Ce urmează pentru economie și prețuri?
Previziunile economice zic că inflația va continua să scadă, dar prețurile vor rămâne o provocare. BNR ar putea tăia dobânzile spre finalul lui 2025, dacă inflația se stabilizează sub 4%. „Nu ne grăbim cu ajustarea – vrem să vedem trenduri clare”, a zis un oficial BNR. Investițiile ar putea primi un impuls, dar consumul va rămâne moderat.
Stabilitatea macroeconomică e pe drumul cel bun, dar creșterea prețurilor la importuri (energie, alimente) ține lucrurile în suspans. Indicatorii economici – PIB în creștere lentă, inflație controlată – arată o economie care respiră, dar nu aleargă.
Românii și strategiile lor
Planificarea e cuvântul de ordine. Economisirea nu mai e doar pentru „zile negre” – e o tactică zilnică. „Îmi pun 10% din salariu deoparte, chiar dacă e greu”, zice Mihai, un IT-ist din Timișoara. Finanțele personale cer o balanță între consum și economii, iar investițiile mici sunt un pariu pentru prosperitate viitoare.
FAQ: Întrebări frecvente despre inflație și prețuri
1. De ce scade inflația sub 5%?
BNR a ținut dobânzile sus și lichiditatea sub control, reducând efectele inflaționiste din trecut.
2. De ce prețurile rămân mari?
Creșterea prețurilor din anii trecuți nu dispare rapid, iar costul banilor e încă ridicat.
3. Cum mă afectează dobânzile mari?
Creditele sunt scumpe, iar economiile cresc lent – rata ROBOR și IRCC țin ratele sus.
4. Ce pot face pentru finanțele personale?
Taie din consum, fă-ți un buget și încearcă investiții sigure, zic trendurile.
5. Când vor scădea prețurile?
Greu de zis – previziunile zic că prețurile se vor stabiliza, dar nu curând, chiar cu inflația sub 5%.
